Promisiuni de trai mai bun la pensie „pe datorie”

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) transmite public un semnal de alarmă și solicită autorităților responsabilitate și prudență în realizarea politicilor publice și a legislației aferente în domeniul pensiilor.

CDR, în baza analizelor și dezbaterilor experților pe acest subiect, consideră că proiectul noii legi a pensiilor, care aproape dublează cheltuielile publice cu pensiile până în 2021, respectiv le crește cu peste 130% până în 2022, nu este sustenabil.

CDR încurajează realizarea de politici publice care corectează inechități acumulate la nivel sistemic atât timp cât acestea nu produc dezechilibre macroeconomice, și pentru care există resurse financiare. Considerăm, de asemenea, că toți românii au dreptul la o pensie decentă, însă la fel de important este să existe un echilibru între pensii și investiții orientate spre dezvoltare și viitor: educație de calitate, servicii de sănătate publică adecvate, infrastructura și investiții în cercetare. Doar în acest fel nivelul de trai al românilor are potențial să crească într-un mod sănătos, iar economia țării să se dezvolte pe toate palierele.

Noua lege a pensiilor, povara copiilor noștri și a copiilor copiilor lor

Proiectul de lege privind sistemul public de pensii, conform căruia se estimează dublarea cheltuielor României cu pensiile publice în plată este, cu certitudine, o mare provocare, pentru finanțele publice ale țării noastre, nefiind însoțit de măsuri de creștere a veniturilor publice. Conform propriilor estimări ale Guvernului, creșterile asumate vor reprezenta pentru România un cost anual suplimentar de 18 miliarde de euro începând din 2022. Astfel, din 2022 și în anii ce vor urma, presupunând chiar și o creștere nominală anuală optimistă de 8% a produsului intern brut pentru perioada 2018 – 2022, noua lege va genera o povară suplimentară de aproximativ 6.6% din PIB estimat pentru 2022, care se adaugă proiecției optimiste de deficit bugetar anual de 3%. Comparând, în 2017 plățile de pensii de stat au reprezentat aproximativ 6.7% din PIB, în timp ce cheltuielile alocate educației au fost de 2.9% din PIB, iar cheltuielile cu sistemul public de sănătate au fost de 4% din PIB.

* % din PIB 2017, conform Raportului privind execuția bugetară finală pe anul 2017
** % din PIB 2017, nu include pensii speciale, conform raport statistic CNPP
*** % din PIB estimat 2022, nu include pensii speciale, conform impact financiar din expunerea de motive a legii; PIB 2022 estimat în baza unei creșteri nominale de 8%/an având baza PIB 2017

Promisiuni de trai mai bun la pensie „pe datorie”

Pentru prima oară, Institutul Național de Statistică, la cererea Comisiei Europene, a publicat în acest an date oficiale referitoare la drepturile de pensie acumulate până în prezent, mai exact, valoarea actualizată a viitoarelor obligații de pensie deja înregistrate. Cifrele sunt cel puțin alarmante; la finalul anului 2015, datoria implicită a sistemului public de pensii în România era de aproximativ 275 miliarde de euro (folosind cursul actual), adică 172% din PIB-ul anului 2015. Suma este de peste 4 ori mai mare decat datoria publică a României la acel moment. Astfel, însumând datoria publică actuală de aproximativ 35% din PIB cu obligațiile față de actualii pensionari și drepturile acumulate pentru viitorii pensionari reflectate până la finalul anului 2015 s-ar acumula o datorie implicită a statului de peste 170% din PIB.

Mai mult, drepturile de pensie acumulate ar atinge valori îngrijorător de mari ținând cont de faptul că din 2015 și până în prezent pensiile publice au crescut cu aproximativ 30% și că se dorește în continuare o creștere a acestora cu peste 130% conform proiectului de lege privind sistemul de pensii (adăugând 18 miliarde de euro la costurile curente cu pensiile de aproximativ 13,5 miliarde de euro). Astfel, creșterile majore de beneficii la pensionare fără a fi însoțite de măsuri compensatorii duc la înrăutățirea semnificativă a situației deficitului bugetar, slăbind finanțele publice și așa fragile ale țării. Pe acest drum, finanțele publice și economia României vor fi profund destabilizate.

Dezechilibre între pensiile normale și cele speciale

CDR dorește să sublinieze și dezechilibrul semnificativ dintre pensiile primite de peste 5 milioane de români, finanțate prin contribuții și bazate pe principiul contributivității și pensiile speciale, primite de peste 150.000 de români. Pensiile speciale sunt mult mai generoase, acordate în condiții semnificativ mai favorabile, la vârste de pensionare mai reduse și nu urmăresc principiul contributivității. Conform Consiliului Fiscal și INS, la finalul anului 2017 pensiile speciale erau, în medie, de 3,5 ori mai mari decât pensiile de stat. CDR consideră că sistemul de pensii trebuie să fie echitabil față de toți românii, fără dezechilibre majore între categorii diferite de pensionari, și orice reformă a sistemului de pensii ar trebui să aibă ca scop diminuarea inechităților sociale între categorii diferite de pensionari.

CDR este preocupată de veniturile pe termen lung al populației, cu impact predictibil în stabilitatea demografică a țării, mai ales într-un context tensionat atât din punct de vedere al evoluției demografice cât și al pieței muncii. CDR recomandă o abordare mai rezonabilă și realistă și, totodată, menținerea stabilității legislative în sectorul pensiilor și protejarea viabilității generale a sistemului.

Despre Coaliția pentru Dezvoltarea României

Coaliția este o inițiativă privată, apolitică, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi și reunește 45 de organizații și membri asociați. Membrii CDR contribuie voluntar cu resursele și expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri. Coaliția pentru Dezvoltarea României reprezintă peste 54 000 de companii care generează în jur de 1,2 milioane de locuri de muncă și peste 50% din PIB.

Scopul Coaliției

Scopul Coaliției este de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul și alte instituții publice pe teme care au impact asupra climatului economic și de afaceri din România.