Reprezentanții CDR, președinți ai organizațiilor membre ale comitetului de coordonare al CDR au susținut astăzi o conferință de presă pentru a prezenta prioritățile CDR în dialogul cu Guvernul României

Ionuț Simion, Președinte AmCham Romania: Obiectivul principal al acestei conferințe de presă este să aducem în atenția opiniei publice disponibilitatea Coaliției pentru Dezvoltarea României – o organizație de organizații cu largă reprezentare în mediul economic și social, o disponibilitate de dialog cu Guvernul recent instalat. Avem competențe, avem expertiză, vrem să o punem la dispoziția Guvernului Orban astfel încât să poată să ducă la îndeplinire măsuri care să contribuie la prosperitatea economică a României.

Au fost patru teme centrale pe care noi le considerăm importante, și anume:

  • Reglarea dezechilibrelor fiscal-bugetare care trebuie să se facă pe criterii de transparență și să ne asigurăm că anul viitor va începe curat.
  • Digitalizarea administrației publice, care trebuie să fie un demers fundamental pentru asigurarea creșterii eficienței actului de guvernare. Avem structuri capabile să realizeze acest deziderat în cadrul Guvernului, trebuie doar să le operaționalizăm cât mai curând.
  • Infrastructura, care trebuie realizată conform unor obiective coerente și concrete, pentru a genera creșterea economică așteptată.
  • Remedierea deficitului de forță de muncă generat pe de o parte de creșterea economică accelerată a României din ultimii 20 de ani, și totodată de plecarea masivă a forței de muncă bine pregătită, această emigrare către statele UE. Măsurile de remediere a acestui deficit de capital uman trebuie reunite într-o strategie națională asumată transpartinic.

Acestea sunt principalele teme pe care CDR le va susține în dialogul cu Guvernul. Ne exprimăm dincolo de disponibilitate și încrederea că acest dialog va avea loc.

Dragoș Anastasiu, Președinte AHK – Camera de Comerț și Industrie Româno- Germană: Este nevoie de recâștigarea încrederii între Guvern și mediul de afaceri și în acest sens este esențială transparența – să știm exact unde suntem și cum suntem și să ne asumăm realitatea, indiferent cum arată ea. Din punct de vedere bugetar în anii trecuți s-au făcut eforturi ca să ne încadrăm în diferite limite pe care le avem, de multe ori pe costurile mediului de afaceri.  Salutăm faptul că printre primele intervenții actualul Guvern a menționat acest lucru, și ne dorim ca anul acesta să se încheie transparent, și cu un buget real, astfel încât să avem o resetare pentru anul viitor, și să pornim anul viitor curat și transparent. Această realitate are niște costuri, și va trebui să ni le asumăm ca țară, dar avem nevoie de această transparență totală.

Florin Pogonaru, Președinte AOAR:Eu aș descrie perioada prin care a trecut mediul de afaceri până acum ca o perioadă de nepredictibilitate datorită ciclului electoral și din punctul meu de vedere ca om de afaceri, cu cât se termină mai repede aceste perioade în care logica nu este una economică, a bunăstării țării, ci una de câștigare a electoratului, cu atât mai bine.

În al doilea rând, suntem alături de orice guvern care gândește în termeni pro-business. Înțelegem însă dificultățile pe care le are orice Guvern care vine în cadrul unui sistem care lucrează pentru el însuși. Trebuie resetate aceste mentalități și trebuie acționat pentru a lua puterea din mâna celor care gândesc doar la binele lor. Experiența tuturor este că acest lucru se poate face prin modernizare, prin  digitalizare.

Recunoaștem că suntem într-un moment în care statul are de plătit foarte mulți bani și nu-i are încă. Are de plătit pentru restituirile de TVA, pentru indemnizații pentru concedii medicale. Este un fapt, știm cui se datorează aceste situații, dar ce fac instituțiile publice în momentul asta? În loc să se organizeze, să aibă criterii clare, un calendar de scadențe, să anunțe, face un sistem netrasparent în care se crează posibilitatea de negociere de la caz la caz. Este obligația statului diligent să se organizeze în astel de situații.

Nu se poate continua cu toată bunăvoința unui guvern, dacă nu acționăm să resetăm tot sistemul, și una din modalități este digitalizarea fără ambiguități.

Ramona Jurubiță, Președinte FIC – Consiliul Investitorilor Străini: Acesta este un moment de a reseta lucrurile și de aceea suntem aici, și pentru că venim din mediul de afaceri, venim cu obiective pe termen mediu și lung, foarte concrete, pe care ni le asumăm. Romania are un potențial extraordinar și asta știm cu toții. Acum suntem a 16 – a economie la nivelul UE, dar trebuie să ne propunem să avem ambiția să devenim a 10-a economie în următorii 20 de ani. Componenta legată de infrastructură în general, la cea de transport în particular, este un domeniu care ne poate ajuta să atingem acest obiectiv. Pentru a face asta trebuie să fim realiști și să nu ne imaginăm minuni peste noapte. Din punctul nostru de vedere România trebuie să își aleagă câțiva indicatori internaționali în materie de infrastructură – viteză, acoperire,  costuri, și să ne propunem ca în următorii 20 de ani să ajungem aproape de media Europeană a acestor indicatori. Cu un astfel de efort, potrivit calculelor noastre am asigura o creștere de 2% /an, ceea ce s-ar translata în bunăstarea noastră a tuturor.

Noi am început un exercițiu în care ne propunem să avem o propunere de proiecte strategice în infrastructură care să ne servească ca punct de plecare în dialogul cu Guvernul, pentru a putea construi pe această ambiție pentru creșterea viitoare a României.

Dragoș Roșca – Președinte RBL – Romanian Business Leaders: Deficitul forței de muncă este o temă de care ne lovim foarte serios în ultimii ani și este un subiect prezent constant în dialogul dintre mediul de afaceri și guvern și în media. Conform unei analize extinse realizate de CDR cu privire la deficitul de capital uman și principalele cauze, în prezent în Romania există un deficit de 1 milion de oameni. S-a ajuns aici din cauza dinamicii economice și sociale din ultimii 20 de ani, și datorită pierderii în același interval a peste 3,5  – 4 milioane de cetățeni care au plecat în principal în Uniunea Europeană, marea majoritate cu vârste între 18 – 60 de ani. România are nevoie de măsuri foarte serioase, concentrate, bazate pe un plan, reunite într-o strategie națională pentru forța de muncă. Nu se poate face doar prin măsuri punctuale, este nevoie de o strategie națională pe termen lung, asumată de Guvern, de toți factorii politici, și discutată împreună și asumată ca direcție pe termen lung.

Măsurile se vor referi la educație –dezvoltarea învățământului dual, creșterea gradului de repatriere, echilibrarea între mediul public și privat, din punct de vedere al salarizării și productivității, de exemplu, sau creșterea accesului la piața muncii, prin încurajarea regimului de muncă part-time.